Antet
---

PROIECTUL PIFMAN

Cercetări privind protecţia şi dezvoltarea resurselor cinegetice în vederea creşterii eficienţei managementului populaţiilor de faună salbatică cu valoare economică din zona de câmpie

---

Scopul și obiectivul principal al cercetărilor

Proiectul  propus are ca scop protecția și dezvoltarea resurselor cinegetice de vânat mic prin creșterea eficienței managementul populațiilor de faună sălbatica cu valoare economică și anume iepurele (Lepus europaeus), fazanul (Phaesianus cholchichus) şi a potârnichei (Perdix perdix), dar și a speciilor de vânat mic migrator.

Adoptarea unor măsuri adecvate pentru creșterea eficienței managementului populațiilor de vânat mic, are efecte economice (creșterea numărului de exemplare ce pot fi recoltate pe durata unui sezon de vânătoare) și ecologice (îmbunătățirea stării de sănătate a  populațiilor) și încadrarea în altă categorie de bonitate, care permite efective optime mai mari și implicit toate beneficiile care rezultă din aceasta (Negruțiu 1983; Negruțiu și alții 2000).

Protecția și dezvoltarea resurselor cinegetice de vânat mic se poate realiza prin tranziția către un management adaptativ, în care se recunoaște caracterul dinamic anual, non-liniar și complexitatea atât a populațiilor cât și a sistemelor în care acestea sunt integrate. Au fost vizate dezvoltarea și aplicarea de metode și instrumente noi și inovative care să permită gestionarilor de fonduri cinegetice să evalueze, prevadă și să administreze eficient și corect aceste resurse.

---

Obiective specifice pentru anul 2016

• Dezvoltarea cadrului conceptual pentru managementul integrat și adaptativ al populațiilor de vânat mic;

• Realizarea de hărți cognitive;         

• Realizarea analizei multicriteriale;          

• Realizarea site-ul web al proiectului și realizarea de materiale de diseminare;       

• Implicarea în activități de diseminare și colaborare cu alți cercetători la nivel național și internațional;

• Realizarea de modele experimentale la nivel ecosistemic pentru gestionarea eficientă a faunei sălbatice;

• Realizarea de modele experimentale la nivel specific pentru gestionarea eficientă a faunei salbatice;         

• Realizarea de modele predictive privind diversitatea și distribuția speciilor de vânat mic în cele 2 zone pilot în diferite situații de management;       

• Dezvoltarea de noi metode de evaluare și monitoring.

---

Localizarea cercetărilor

Activitățile de cercetare ale proiectului s-au focalizat în 2 zone-pilot, cu fonduri cinegetice caracteristice zonei de campie dar cu particularități diferite. Aceste suprafețe cuprind zona de câmpie a României și se concentrează pe două zone pilot: una situată în Câmpia de Vest (fondurile cinegetice nr.16 Șarlota, 41 Cralovăț, 65 Giera, 66 Tolvadia) şi cea de-a doua în Bărăgan, respectiv Insula Mare a Brăilei . Fondurile cinegetice nr.3 Cojocaru, 4 Frecăței, 5 Lungulețu, 6 Pelicanu, 14 Blasova,47 Băndoiu). Aceste zone oferă atât cadrul derulării proiectului dar și spațiul în care infrastructura operatională, politicile și planurile adaptative de management cinegetic pot fi proiectate, dezvoltate și testate, fiecare în mod specific. Beneficiile indirecte sunt legate în principal de utilizarea datelor și informațiilor obținute în cadrul proiectului în activitatea de management integrat și adaptativ în zonele pilot menționate și posibilitatea de transfer către alte fonduri de vanatoare, cu importante beneficii economice, sociale și de mediu. 

---

Metoda de cercetare

În cadul acestui proiect de cercetare s-a utilizat o nouă metodă de evaluare și interpretare a datelor. Prin recunoașterea fluctuațiilor anuale ale populațiilor de vânat mic în raport cu anumiți factori abiotici foarte influenți în dinamica acestora (ploile de primăvară), managementul adaptativ trebuie să surprindă particularitățile sporului natural în funcție de anul în curs (Ionescu și Ionescu 2003). Deși efectele acestui element deosebit de influent sunt dificil de observat la populația de iepuri, acestea devin ușor identificabile la populația de fazani. În funcție de evaluarea cât mai reală a populației de reproducători din primăvară, efectele acestor factori se pot observa prin numărarea puilor și identificarea unei medii generale la nivel de fond cinegetic. În situația în care această medie este mică, factorii anuali ce au influențat această scădere implicit, au afectat și celelalte specii de vânat mic (iepure și potârniche). Astfel devine necesară adaptarea calculului sporului natural pentru aceste specii în funcție de anul în curs și nu generalizate (eliminând constrângerile legislative respectiv evitarea forțată a fluctuațiilor de peste 30% a populațiilor).

---

Hărți cognitive (Fuzzy cognitive mapping) 

FCM este în fapt un grafic orientat (pentru ca are legături cu direcția) cu feedback ce consta în noduri si legăturile dintre acestea.Nodurile grafului sunt în fapt concepte care sunt utilizate pentru a descrie funcționarea sistemului iar muchiiile reprezintă legăturile dintre concepte.Sinteza datelor și cunoștințelor tradiționale este o activitate dificilă atât din punctul de vedere al tipului datelor cât și datorită dificultății colectării acestora. În științele sociale există o serie de metode care au fost special concepute (chestionare, focus groups etc). Una dintre dificultățile majore este reprezentată de surprinderea dinamicii sistemelor pe de o parte și pe de altă parte de necesitatea integrării datelor din surse disparate. Fuzzy cognitive mapping (FCM) este în fapt o metodă care surmontează aceste dificultăți permițând combinarea acestora și pezentarea într-o formă acesibilă pentru factorii decizionali și care prezintă în plus și avantajul realizării de modele ca suport pentru actul decizional.

Asa cum se poate observa numarul de componente (concepte) este de 9, iar numărul de legaturi identificate este de 11. Importanța majoră (referitor la populația de iepuri) o au pradatorii si existenta monoculturii.  Daca la monocultură managementul fondurilor cinegetice nu poate interveni, în ceea ce privește populația de prădători, un control al acestora oferă o șansa foarte mare de creștere a efectivelor

---

Concluzii

În urma rezultatelor cercetărilor efectuate se poate concluziona faptul că dinamica efectivelor acestor specii este relativ stabilă, în ultimii ani înregistrând chiar o ușoară creștere.Speciile luate în studiu pot înregistra fluctuații ale efectivelor în fiecare an, ajungând la valori mult mai mari decât cele prevăzute în legislația în vigoare (modificări ale efectivelor cu 30% din populația estimată în anii anteriori pot duce la rezilierea contractului de gestionare), astfel dinamica efectivelor nu poate fi surprinsă în evaluările care se fac doar odată pe an în perioada de primăvară.

Metodele noi de cercetare folosite în această lucrare au arătat faptul că există și alte metode de evaluare a vânatului mic, față de cele prevăzute în normativele în vigoare. Aceste metode noi au un caracter continuu al evaluării pe tot parcursul anului, în care se pot surprinde aspectele survenite de-a lungul diferitelor anotimpuri în care intensitatea unor factori biotici, abiotici, dar și antropici nu poate fi prevăzută. Metodele noi testate în cadrul  temei de cercetare surprind speciile avute în studiu în diferite stadii de dezvoltare, astfel schimbările în dinamica efectivelor devine ușor de identificat.Soluțiile tehnice propuse sunt perfect adaptate condițiilor locale, au un caracter de noutate ridicat și pot fi extrapolate la nivel național.   

---

Propuneri pentru valorificarea rezultatelor

Recomandări practice diminuărea efectelor negative ale utilajelor agricole:

• Înălțimea de tăiere a părților tăietoare: cu cât aceasta este mai mare, cu atât mai mult scad pierderile suferite de către animalele care stau ghemuite, sau de către ponte;

• Schema de tăiere a tarlalei: recoltarea începând din centrul acesteia, oferă șansă animalelor să se refugieze în tarlalele vecine;

• Data la care se începe recoltatul: o întârziere a acestuia, reduce foarte mult pierderile în rândul puilor și a pontelor;

• Strategia de recoltat: dacă tarlaua care urmează să se recolteze, are o dimensiune mai mare de 2-3 ha, atunci ar fi de recomandat să se păstreze unele benzi netăiate, sau chiar o parte din acestea să se lase pentru a doua zi, astfel oferind șansă speciilor care nu au viteză mare de deplasare, sau mai ales puilor, să se retragă;

• Tehnologia aplicată: cositoarele cu lame cauzează mai puține pierderi decât cele rotative;

• Utilizarea dispozitivelor pentru sperierea vânatului montate pe utilajele agricole.

Utilizarea acestor metode de evaluare pentru speciile fazan și iepure eficientizează managementul prin:

a) se realizează o reducere a cheltuielilor de efectuare a evaluărilor standard, deoarece acestea pot fi realizate împreună cu alte activități necesare în managementul altor specii de vânat, întâlnite în fondurile cinegetice și anume, o dată cu evaluarea exemplarelor de căprior în perioada de primăvară, se poate realiza și prima parte a acestei metode și anume cea de numărare a stocului de reproducători, iar o dată cu începerea sezonului de vânătoare la prepeliță, dar și ocazia vânătorilor la căprior, se pot face observațiile pentru a doua parte  a metodei de evaluare;

b) reducerea personalului implicat în acțiunile de evaluare prin metoda clasică, deoarece această nouă metodă de evaluare poate fi realizată de către paznicul de vânătoare de pe fondul respectiv, ajuta doar de către o altă persoană;

c)  evitarea deranjării vânatului cauzat de goanele oarbe care se efectuează în cadrul metodei clasică, deoarece la această nouă metodă nu este necesară stârnirea vânatului;

d)  management activ prin monitorizarea repetată cu ocazia altor ieșiri în teren, după cum a fost evidențiat la partea de reducere a cheltuielilor (în diferite perioade ale dezvoltării puilor);

e)  mărirea preciziei, prin determinarea numărului de pui din anul în curs, dar și a stocului de reproducători rămași după mortalitățile din sezonul de iarnă;

f)  posibilitatea corelării fluctuațiilor sporului natural și stabilirea cât mai exactă a cotelor de recoltă, mai ales că avem de a face cu specii la care sporul natural depășește cu mai mult de 100% pe cel al stocului de reproducători, dar și prin faptul că aceste specii ajung la maturitate sexuală încă din primul an de viață;

---
---